Impactul nivelului bunăstării familiei asupra parcursului evolutiv al copilului

Impactul nivelului bunăstării familiei asupra parcursului evolutiv al copilului

În declarația mea politică de astăzi, doresc să vă vorbesc despre bunăstarea copiilor din țara noastră.

România a rămas și în 2017 țara membră a Uniunii Europene cu cea mai mare pondere a copiilor aflați în sărăcie sau supuși riscului de excluziune socială, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Cu o pondere de 41,7%, am păstrat prima poziție în acest nedorit top al sărăciei, înaintea Bulgariei (41,6%) și ne-am clasat la mare distanță de Grecia (36,2%), Italia (32,1%) și Ungaria (31,6%). În timp ce, în Europa, aproape un sfert dintre copii sunt expuși acestui risc de sărăcie și excluziune socială, în România, ponderea lor este aproape dublă.

Pe de altă parte, Convenția ONU cu privire la drepturile copilului prevede faptul că toți copiii  trebuie să aibă garantat dreptul la educație.

Nivelul bunăstării copiilor din zonele rurale ale României este diferit comparativ cu cel al copiilor care trăiesc în zone urbane și este diferit și de situația internațională. Studiile și cercetările au arătat faptul că, în țara noastră, numărul copiilor care ajung să finalizeze învățământul obligatoriu în mediul rural este mult mai mic comparativ cu mediul urban iar rata abandonului școlar este mai mare, greutatea acestora tinde să crească atunci când aceștia provin dintr-o gospodărie mai prosperă. ș.a.

În România rurală, implicarea copiilor și tinerilor în muncile gospodărești este o caracteristică des întâlnită - mai mult de 8 din 10 copii lucrează în gospodărie sau în afara acesteia. Totuși, având o capacita de muncă redusă, implicarea lor în muncile gospodărești îi poate face să se simtă obosiți atunci când merg la școală și să nu mai aibă un randament.

De asemenea, în România rurală părinții care se implică activ în educația copiilor este mult mai mic și aspirațiile educaționale pe care le au pentru ei sunt limitate. Concret, părinții se implică activ în educația copiilor și le verifică zilnic temele în doar 61% dintre gospodării în timp ce aspirațiile educaționale ale acestora vizează, în majoritatea cazurilor, urmarea liceului de către copii. Doar 1 din 10 părinți le recomandă copiilor să meargă la o școală profesională.

Bunăstarea copiilor nu vine doar din existența resurselor materiale însă este un aspect foarte important. Studiile confirmă faptul că sărăcia este cauza principalelor vulnerabilități din rândul copiilor și le afectează viața - de la calitatea și cantitatea hranei, la felul în care se pot simți discriminați la scoală sau chiar în familie și chiar până la starea generală de bine

Rezultatele Raportului Bunăstarea copilului din mediul rural din anul 2018 arată faptul că 1 din 11 copii se culcă flămând noaptea, 1 din 3 copii nu este bucuros să meargă la școală și 1 din 5 copii este obosit la școală pentru că muncește în gospodărie.

În anii școlari 2017-2018 și 2018-2019, 70.000 de elevi nu au fost înscriși în clasa pregătitoare potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Vorbim de copii născuți în anii 2011 și 2012 care lipsesc din statisticile oficiale ale României și care acum ar trebui să fie incluși în învățământul obligatoriu.

Așadar, mediul școlar, contextul familial sau implicarea copiilor în gospodărie continuă să fie factori discriminatorii care influențează parcursul educaționale al acestora. Aceste probleme trebuie rezolvate și educația nu ar trebui să aibă culoare politică!

Inapoi