Suntem tot mai putini

Suntem tot mai putini

Domnule președinte de ședință,
Doamnelor și domnilor senatori,
Stimați colegi,

În declarația mea politică de astăzi doresc să vă vorbesc despre criza demografică majoră din România. Scăderea continuă a populației din țara noastră este o realitate dură iar efectele sale pe termen scurt, mediu și lung sunt catastrofale.


În perioada 1960 - 1990, România a înregistrat o creștere a populației cu 26% dar, a scăzut cu 14% în perioada 1990 - 2015. Evoluția ratei natalității între anii 1960 -2015 a fost semnificativ influențată de trei evenimente - primul a fost decizia partidului comunist de interzicere a avorturilor, în 1966, al doilea, a fost modificarea actului normativ privind avorturile în România din anii 1972 și 1985, iar al treilea a fost Revoluția din anul 1989.


Declinul demografic continuă și se va accentua. În prima jumătate a acestui an, populația țării noastre a scăzut în medie cu 237 de persoane pe zi. La rândul său, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române, Vasile Gheţău confirmă și expune gravitatea situației declinului demografic: ,,este cel de al 29-lea an de declin al populației țării și evoluțiile au continuat în același sens: o scădere naturală apropiată de 70 de mii locuitori și o migrație externă negativă la nivelul anului anterior de 55 mii persoane”. Cu alte cuvinte, suntem mai puțini cu 120-130 mii locuitori față de începutul anului,,.


În deceniile următoare, dacă Guvernul nu va întreprinde nicio măsură de atenuare, fenomenul negativ demografic din România va cunoaște o accelerare majoră. O confirmă chiar datele furnizate de Institutul Național de Statistică. Urmând același parcurs, în 2060 am putea fi cu 7,5 milioane mai puțini. Raportul Organizației Națiunilor Unite estimează că, până în anul 2050, populația României va ajunge la 14,5 milioane locuitori.


Cauza principală care determină scăderea populației României o reprezintă natalitatea scăzută. Aceasta, împreună cu multe alte cauze precum migrarea forței de muncă, mortalitatea ridicată în rândul nou-născuților și planificarea familială au condus la situația în care ne găsim astăzi. Suntem din acest punct de vedere la răscruce. Schimbările nu pot apărea peste noapte, dar soluții pentru îmbunătățirea situației există.
Copiii și tinerii sunt viitorul acestei țări. Avem nevoie de copii care să fie educați, sănătoși fizic și psihic. Guvernul României are un rol esențial în această poveste și este principalul responsabil pentru ce este și ce va fi România în viitor. Are datoria să cerceteze amănunțit cauzele, să le analizeze și să vină cu soluții.Doar așa îi va convinge pe tineri să rămână în țară și își întemeieze la rândul lor familii aici.


De regulă, când sunt întrebați, tinerii răspund că singurele motive pentru care nu-și întemeiază încă o familie sau nu fac copii, au la bază cariera și locuința. La o cercetare profundă s-ar putea identifica și alte cauze ce stau în spatele deciziilor unui număr tot mai mare de familii să nu-și dorească deloc copii sau să decidă să aibă doar un singur copil.


Sunt țări în Uniunea Europeană care ne oferă exemple și soluții pe care România le poate analiza și implementa. Un astfel de exemplu de bune practici îl reprezintă Franța, care, confruntată cu același fenomen, a căutat și a găsit soluții stimulatoare pentru tineri: măsuri fiscale, măsuri în natură și deduceri fiscale pentru anumite categorii de familii, iar rezultatele au fost spectaculoase.


La rândul ei, Polonia, a implementat Programul “Family 500+”. Programul a oferit, pe de-o parte, suport financiar familiilor tinere pentru fiecare al doilea copil și pentru copiii născuți ulterior, și, pe de altă parte, pentru familiile cu venituri scăzute, susținere materială și financiară pentru primul copil.


Pentru că am ajuns într-o situație limită, noi, politicienii, avem datoria să tragem semnalele de alarmă către Guvern, avem datoria să aducem la masă pe toți cei interesați, să înlesnim dialogul și găsirea soluțiilor cele mai potrivite. Inclusiv prin modificări sau inițiative legislative, dacă este cazul. Ne aflăm în ceasul al unsprezecelea și, dacă nu intervenim acum, mâine s-ar putea să fie prea târziu.

Vă mulțumesc!

Senator, Silvia Dinică

Inapoi